Inima nemiloasa
ochi de gheata
asculta-mi ruga:

iubeste neincetat
iubeste fara frica
iubeste pan-la final

Versuri by Maria


marți, 30 aprilie 2013

am iesit la vanatoare de supranatural,si uitati ce-am gasit

   Ce mai faceti dragilor?Bucurosi c-ati intrat in vacanta?Ca eu una da!

    Azi am fost prin Cismigiu si-am facut si niste poze la natura - pe care o sa le adaug maine la Jurnalul Photo - apoi am rontait chipsuri si floricele,vizionand Supernatural. L-am realuat de la capat saptamana trecuta,si acu' sunt la sezonul 3,episodul 10. Dupa care am zis sa mai ''vanez'' povesti de groaza pentru voi.

   
                                       Love you guys ~

                                                                                                          


   Eu am sa va povestesc despre Iulia Hasdeu si despre cum, moarta fiind, obisnuia sa comunice cu tatal sau..Am studiat mult scrierile lui B.P.Hasdeu (mai ales despre spiritism), am cautat si multe articole despre el, am fost si la castel de vreo trei ori. Cand intri in castelul ala..ai asa o senzatie stranie, ca e inca cineva care locuieste permanent acolo..
O sa pun cateva articole, sper sa va placa: se stie ca Iulia a fost un copil genial (la 11 ani a terminat gimnaziul si apoi a intrat la Conservator), insa a murit la frageda varsta de 19 ani, rapusa de boala. Pe 29 sept, Iulia Hasdeu moare. Se implineau 19 ani de cand, in casa din strada Iuliu Maniu, nr 14 din Bucuresti - casa exista si astazi - Hasdeu isi tinuse pt intaia oara fetita in brate.

Pentru indureratul tata, disparitia ei declanseaza o veritabila prabusire sufleteasca si psihica. De acum inainte, el va trai numai pentru intalnirea cu spiritul Iuliei. Hasdeu incepe sa practice spiritismul. Incearca zi de zi sa dialogheze cu fiica sa din lumea umbrelor. Si intr-o zi, Iulia ii raspunde. "Trecusera 6 luni de la moartea fiicei mele. Intr-o seara, umeda si posomorata, sedeam singur in odaie langa masa mea de lucru. Dinainte-mi, ca intotdeauna, era o hartie si mai multe creioane.
Cum? nu stiu, nu stiu, nu stiu; dar fara ca s-o stiu :o: , mana mea lua un creion si ii rezema varful de luciul hartiei.
Incepui a simti la tampla stanga batai scurte si indesate, intocmai ca si cand as fi fost bagat intr-insa un aparat telegrafic.
Deodata, mana mea se puse in miscare fara astampar. Vreo cinci secunde cel mult. Cand bratul se opri si creionul cazu dintre degete, ma simtii desteptat dintr-un somn, desi eram sigur ca nu adormisem. Aruncai privirea pe hartie si cetii acolo foarte limpede: <<Je suis heureuse; je t"aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire>> Julie Hasdeu. (<<Sunt fericita; te iubesc; ne vom revedea; asta ar trebui sa-ti ajunga>>.)
Era scris si iscalit cu slova fiicei mele." (Bogdan Petriceicu Hasdeu)

De acum inainte, intreaga sa energie, atata cata mai era, va fi canalizata de ideea ca spiritul Iuliei traieste. Un prim pas in aceasta directie este cavoul pe care i-l construieste la cimitirul Bellu. Iata o descriere uimitoare a lui, facuta in 1939: "Si totusi, iat-o! Iulia Hasdeu e intre noi. Pamantul i-a pastrat trupul imaculat si dupa moarte. Nici un vierme n-a profanat crinul. Prin geamul magic din mausoleu, prin care Hasdeu isi vedea zilnic copila imbalsamata, stand acolo ceasuri intregi, la biroul ei, cu relicvele ei scumpe si convorbind cu ea intr-o limba inteleasa numai de dansul, Iulia Hasdeu se vede astazi asa cum a fost acum cincizeci de ani. Sta acolo in sarcofagul ei alb, cu acoperis de cristal, in haina alba, cu chipul alb, pergamentat. Se vad inca fruntea senina si buclele de par castaniu asa cum au incremenit sub mana pioasa ce i le-a rasfirat pentru ultima oara, nasul mic si drept, gura in zambetul final, cotropit de moarte, cu albul fetei de fildes".

Daca Iulia era atat de prezenta si ii insotea fiecare gand, daca spiritul ei ii raspundea si se putea materializa insemna ca avea nevoie de un adapost pentru ratacirile nocturne. Hasdeu pretindea ca a proiectat intreaga constructie de la Campina (care este acum castel-muzeu),urmand comunicarile spiritiste ale fiicei sale. Acolo,sub o fereastra, este bustul Iuliei, acoperit de un val alb, subtire. La baza stalpului de marmura, se afla fotografia Iuliei din ziua inmormantarii.

Hasdeu sustinea ca fiica lui avea insusiri spiritiste inainte chiar de a fi murit si se lasa condus de ea. Batran si sensibil, ipostaza de medium il oboseste pana la epuizare, el neputand inregistra mai mult de zece cuvinte din cele comunicate de Iulia. Cu timpul, sedintele de spiritism ale lui Hasdeu gasesc adepti, cu predilectie intre intelectualii vremii. Chiar pictorul Nicolae Grigorescu, care locuia in ultimii ani ai vietii destul de aproape de castel, participa la sedinte. In cadrul lor se fac fotografii inedite, in incercarea de a surprinde si imortaliza misterul. O izbanda o reprezinta imaginea bunicului lui Hasdeu, Tadeu Hasdeu, fotografiat pe o placa sensibila LumiUre 6684.

Observatiile unui ziarist ardelean, Teodor Olimpiu Albini care a cercetat amanuntit cazul (din pacate nu am aflat anul acestei cercetari):
"Noaptea, dincolo de portile ferecate ale Castelului, se aude Iulia cantand la pian. Se mai aud strigatele de <<bravo>> si aplauzele batranului Hasdeu (la moartea Iuliei avea doar 50 de ani!). Uneori, pianul canta si ziua :yahoo: ."
"Nimeni nu calca prin fata castelului. Oamenii trec pe partea cealalta a strazii si se inchina, speriati ca de dracul. Cei aflati prin vecinatate au cerut Primariei ca Hasdeu sa fie fortat sa se mute si casa stafiilor sa fie daramata."
"Ne-am suit in copac si am stat ascunsi toata noaptea. N-am vazut cand a intrat stafia in cladire, dar la cantatul cocosilor, domnisoara Iulia a iesit pe terasa din stanga. Era imbracata in rochie alba, avea flori de margarete in brate si parul prins in coc cu o stea. A doua zi dimineata, cateva fire de margarete au fost gasite de maturatorul de strada langa gardul castelului. Era in septembrie, margaretele disparusera demult. ."
"Cand vin domnii aia sa faca spiritism cu d-l Hasdeu, lampile din casa se sting. Ieri seara, mama a aprins lampa de patru ori."
"Daca cineva trece prin fata castelului si vrea sa injure, nu poate. Limba i se face de clei."
"Uneori, noaptea, batranul urla ca lupul. Iese la geam, descheiat la camasa de noapte, cu ochii rosi ca rugul si striga: <<Vina mafila, Papaliga tatanta>>, ce stiu, o vorbire de vrajitor..." (Probabil: "Viens, ma fille, papaliga - asa ii spunea Iulia tatalui ei - t"attends!" - in traducere: "Vino, fiica mea, papaliga te asteapta!")


Castelul de la Campina, in ciuda asocierii lui cu o activitate desfasurata in obscuritate, cu o recuzita specifica, are multa lumina. Toate incaperile, exceptand camera de spiritism, au luminator.Se patrunde in dormitorul lui Hasdeu, incapere zugravita cu cale - floarea preferata a Iuliei. Ochii se opresc pe un tablou: Iulia Hasdeu in ziua mortii - o copie dupa originalul in ulei a profesorului ei de pictura de la Paris, D. Maillart. Revenind in birou, nu se poate sa nu fii intrigat de prezenta unei gauri in perete: pe acolo patrundea in castel, din camera de spiritism, duhul Iuliei. In camera de spiritism, cateva obiecte originale incearca sa refaca atmosfera initiala incarcata de mister. O masuta de spiritism, cu incrustatii de sidef, trei scaune de forma triunghiulara (din fier si placi de marmura), un vas oriental din bronz, cu animale fantastice.

De asemenea, in castel exista un podium purtand statuia lui Iisus. Se spune ca, in urma cu mai mult timp, dintr-un grup zgomotos de vizitatori, un tanar care s-a fotografiat alaturi de statuia lui Iisus, amuzandu-se de situatie si de context, a murit la scurta vreme, in chinuri.


   Sursa: http://www.roportal.ro/discutii/topic/72402-povesti-de-groaza/page__st__1030

joi, 25 aprilie 2013

Mystic Falls-ul and The Mikaelsons



   -Haide!Originalul tragea degeaba de fratele lui mai mare,caci Elijah n-avea de gand sa iasa din casa aratand astfel.

   Parul lui perfect aranjat era ravasit in toate partile,iar clasicile costume fusesera inlocuite de-o pereche de blugi spalaciti,un tricou negru cu-n cap de mort in flacari,ghete negre,si-o jacheta cu tinte de aceasi culoare.Arata aiurea.Si se simtea aiurea.

   -Klaus,treci si ajuta-ma!

   Hibridul aparu intr-o sonosecunda,dandu-i fratiorului lui o mana de ajutor.

   -Misca Onorimea Ta.Il apuca de-un brat,in timp ce Kol il tinea de celalalt,si-l tarara afara,unde Katerina astepta imbracata intr-o frumoasa rochie rosie ce se unduia perfect pe corpul ei.

   -Bafta!Fratii lui se carara imediat,lasandu-l singur cu ea.

   -Elijah...arati...

   -Stupid.

   -Nu-i adevarat,ii zise zambindu-i si apropiandu-se de el astfel incat sa-i poata simti rasuflarea rece direct in fata.Arati sexy.Si-mi place.Isi musca buza de jos,apucandu-l de gulerul tricoului.

   -E bine atunci.Ii zambi si el,apucand-o de talie si sarutand-o.Da' tot ma simt stupid,continua apoi.

   -O sa te obisnuiesti.Mergem?

   -Sigur,doamna mea.Ii oferii bratul,conducand-o spre masina.Ii deschise portiera,dupa care se duse-n viteza pe partea soferului.

   -Fir-ai cavalerismul cu tot cu gentalismul,mormai Kol tragand draperia la loc,odata ce porumbeii o luasera din loc.

   -Acu' te crezi Dex sau ce?chicoti Klaus,mazgalind de-ale lui pe-o coala de desen.

   -Da,si ce te roade pe tine?Si mai lasa-n mama mea desenele alea!Nu vrei sa i-o tragi blondei?

   Hibridul ii arunca o privire urata,vazandu-si apoi in continuare de treaba lui.

   -Treaba ta.O sa fie a mea prima.

   Klaus se ridica nervos de pe canapea,vrand sa-i traga cateva fratelui lui,insa Kol fu mai rapid si iesii afara,urcandu-se direct pe motocicleta si plecand.

   Niklaus injura intorcandu-se in casa si scotocind dupa mobil.Trebuia sa se asigure ca Caroline sta departe de nebunu' de fra'su.

   -Da?raspunse Caroline,jucandu-se cu-n pix.

   -Unde esti?

   Arunca pixul furioasa,si-i inchise Originalului.N-avea nici macar bunul simt sa intrebe daca deranjeaza.Nu,el trebuie sa fie direct:unde esti?De parca ar fi treaba lui.Cine se crede?Iubita'su?

   -Acum!striga cand zgomotul soneriei o anunta c-are musafiri.Oare cine sa fie?

   Deschise usa,numai pentru a o inchide la loc.Era Kol Mikaelson.

   -Ce esti asa rea?

   -Dispari!Si zi-i lui frate'tau sa ma lase-n pace.

   -Deci a sunat.Kol zambi incantat,intorcandu-se la motocicleta.

   Dupa ce dadu drumul radioului atasat de motor,forma numarul lu' Nik.

   -Oh,Care...gemu,ca si cum ar fi in timpul unei partide de sex.Da...oh da...Asa iubito...Oh,da...!

   Apelul se termina,iar vampirul cu ochi caprui chicoti,plecand la The Grill sa dea pe gat cateva pahare de Martini.

   Intre timp,Niklaus Mikaelson conducea ca un bezmetic spre casa lu' Caroline.Avea de gand sa-l bata rau de tot pe Kol.Poate chiar sa-l bage inapoi in siscriu,de unde n-ar fi trebuit sa iasa deloc.

   -Kol,nenorocitule!striga,spargand usa casei lui Caroline.

   -Tu esti nebun?!

   -Unde e?!

   -Cine?!

   -Kol!

   -Nu stiu,si inceteaza sa tipi la mine ca nu's surda!

   -Da' si tu tipi!Si cum naibi nu stii?Abia v-ati tras-o ca doi idioti!

   -Tu esti idiot!De unde-ai mai scos si asta?!

   -Pentru ca m-a sunat!Si...erati,incepu sa se balbaie.

   Blonda isi incrusisa bratele la piept,uitandu-se la el pe jumatae nervoasa,pe jumatate amuzata.

   -Sa-mi bag picioarele...zise Originalul dandu-si seama ca totul fusese doar o farsa.

   -Nu-mi vine sa cred ca m-ai crede in stare sa ma culc cu Kol.

   -Crede-ma,cand isi propune sa i-o traga unei tipe,pana n-o face nu se lasa.

   -Klaus,dragule,dar eu nu's orice tipa,spuse ea,apropiandu-se de el si ducandu-si bratele in jurul gatului lui.

   Klaus ridica o spranceana,intrebator,apoi dadu din umeri si-o saruta.Caroline ii raspunse,gemand de placere cund mana hibridului incepu sa-i maseze un an.

   Dupa cateva secunde ajunsera pe jos,complet goi.Iar in parcarea de la The Grill,unde era masina cu care Elijah Mikaelson o aduse pe Katerina,sunetele salbatice de placere scoase de cei doi erau diminuate de melodia We Will Rock You a trupei Queen,pe care Kol dansa in compania vrajitoarei Bennet.

   Si-n acelasi timp,casa Mikaelson era scaldata in rasetele Rebekhai si-a vanatorului Vaughn.Se simteau bine impreuna,desi ar fi trebuit sa fie dusmani.Lucru care era complet anormal.Numai ca nu le pasa.

   Mystic Falls-ul era un loc tare ciudat.Si la fel si familia Mikaelson.

duminică, 21 aprilie 2013

Kol Mikaelson

            

  
    Ochii caprui ii urmareau buzele miscandu-se,insa neauzind nimic.Tot ce-si dorea era sa le guste.Sa le devoreze cum numai el stia.

    Ranji,imaginandu-si-o dezgolita in patul lui,asteptandu-l sa iasa de la dus.Ridicandu-se in genunchi si zambindu-i pervers,in timp ce tragea de prosop.

    -Te vreau.Cuvintele erau pe jumatate marait cand ii parasira buzele,facandu-l pe Kol sa chicoteasca.

    Ii dadu parul dupa ureche,coborand cu degetele spre umeri.Apoi o tranti in pat,napustindu-se asupra gurii ei.Bonnie isi incolaci picioarele in jurul taliei lui,iar bratele in jurul gatului,scotand un geamat sonor cand acesta intra in ea.

    -Deci ai inteles?

    -Ha?facu Originalul,scos din vis.

    Vrajitoarea ii arunca o privire urata,apoi se intoarse cu spatele,plecand spre iesire.

    -Bonnie!striga Kol,insa il ignora.

    Ofta,tolanindu-se pe canapea.

    -Ti-am explicat de ce avem nevoie de leac.Bonnie se intoarse,norvoasa ca trebuia sa-l faca pe Kol sa fie de partea lor.Elena e supusa lui Damon,iar Stefan se simte nasol.

    -Aha.Pricepusi.Da' raspunsul meu e tot nu.Silas e prea periculos.

    -E doar o legenda.Nu inseamna ca-i si adevarata.

    -La fel si vrajitoarele,si vampirii,si varcolacii.Doar povesti,nu?

    Bonnie ofta fustrata.Era imposibil sa se inteleaga cu el.

    -Atunci pa!

    -Pa,frumoaso!

    -Si inceteaza sa-mi zici asa!

    -Cum zici tu,frumoaso.

    Pleca,caci astfel risca sa-i dea o mama de bataie.Era prea enervant.

    -Bo,am uitat ceva.

    Se opri din mers,inchizand ochii.Trebuia sa fie calma.

    -Ce?intreba,intorcandu-se cu fata spre el.

    Zambi smecher,apoi o saruta salbatica,ignorandu-i mainile care incercau sa-l indeparteze.

    -Acum poti pleca.

    -Esti un dobitoc!

    -O sa-l iau ca pe un compliment.Si zicand asta,o tuli spre masina inainte dea-i veni vrajitoarei o idee stralucita de-a ei,pornind spre The Grill.

    -Un whiskey dublu,ii ceru barmanului.Hei Caroline.

    Blonda se stramba vazandu-l,dupa care isi lua paharul de whiskey si pleca la o masa.Lucru care-l facu si Kol.Numai ca era masa ei.

    -N-ai altceva de facut?

    -Nu.Tu?

    -Sa plec.Vru sa se ridice,da' Kol o apuca de incheietura.

    -Hai mai stai.Sunt plictisit.Afisa o moaca bosumflata,facand niste ochi de catelus.

    Caroline ofta,asezandu-se la loc.

    -Esti o dulce.

    -Iar tu un Original enervant.La fel ca frate'tau.

    -Oh,da.Nik.Isi trase o palma mintal,amintindu-si de el.Lui Nik ii cam fugeau ochii dupa Care,iar el voia s-o aduca-n patul lui?Urat.

    Se intinse peste masa,si-o saruta,trezindu-se apoi c-o palma.

    -Esti prost?!

    -Nu,doar ma prefac.Te sarut,pisoi.

    Noua destinatie:casa Gilbert.
 
    Elena cobora sa deschida usa,insa regreta imediat.

    -Salut pasarica.

    -Ce cauti aici?

    -Companie...sex...Nu stiu.Tu ce vrei?

    -Sa dispari,ii zise,trantindu-i usa in fata.

    -Unde-ti sun bunele maniere?striga el,intorcandu-se de la masina c-o cutie de benzina.

    -Plecate,ii striga Elena inapoi.

   Originalul arunca cu benzina pe casa,apoi scoase un chibrit.

    -Esti incinsa?

    -Esti nebun!

   Ranji,aprizand chibritul si lasandu-l sa cada.

    -Acum o sa fii.

   Astepta pana ce focul se extinse destul,apoi o zari pe Elena sarind pe fereastra.

    -Tu esti dement?!

    -Nu,doar curios.O apuca de brate,si-o lipi de masina,concentrandu-si privirea intr-a ei:lasa-te dusa de val.Dupa care o saruta.

    Ea ii raspunse la sarut,infingandu-si degetele in parul lui,in timp ce mainile lui urcau pe sub rochia alba a Elenei.Ii trase de chiloti,rupandu-i,in timp ce cobori cu saruturile pe gat.Dupa care-si desfacu cureaua blugilor si fermoarul,lasandu-i sa cada - noroc ca nu-si luase si boxerii - apoi o ajuta pe bruneta sa-si incolaceasca picioarele in jurul taliei lui,permitandu-i sa patrunda in ea.

    Elena isi infipse ghiarele in spatele lui,gemand.Se simtea bine.Chiar mai bine decat atunci cand o facuse cu Stefan sau Damon.

    Kol Mikaelson era un Original nebun caruia nu-i pasa daca facea sex pe strada,sprijinit de-o masina,in plina zi,atat timp cat facea.Asa ca nici nu baga de seama cand o baba trecu' pe cealalta parte a drumului,inchinandu-se,si nici cand fratii Salvatore isi facusera aparitia,uitandu-se la scena ca prostii la poarta noua.

    -Meri pentru partida,pasarica.Isi trase pantalonii,o saruta scurt,apoi pleca fluierand,in timp ce Elena cazu in fund,uitandu-se dupa el si avand pe chip un zambet de femeie indragostita.


                                                     ~Sfarsit~


    Sper ca esti mandru de mine Kol :)) uite ce mai facut sa scriu =))

sâmbătă, 20 aprilie 2013

edit4poze



    Hey ya! :)) Ce faceti?

     Eu n-am fost la scoala azi,voi? Am colindat pe YouTube,am facut niste clatite,am scris vreun sfert din capitolul 8 din Lord of Hell,si-am ediat vreo patru imagini.

     Trebuia sa am si niste musafiri,da' n-au mai venit.


   



 
 
 
    Va plac? Mie-mi place cel mai mult cum mi-a iesit cea cu Elena si Kathy.
 
 
                                            Love you guys ~ Kisses   ~a voastra Maria Salvatore
 
 
 
 

joi, 18 aprilie 2013

Ziua mea de miercuri :)


  Hello my darlings!Ce mai faceti?

    Stiti c-am vorbit eu despre faptul ca-mi placea de-un baiat,si c-o prietena comuna a vorbit cu prietenul lui cel mai bun despre asta,si mi-a zis ca n-am nicio seanta.Si luni am zis ca's super happy fiindca nu m-a ignorat.Ei bine...se pare ca el nici nu aflase.Deoarece prietenul lui nu i-a zis nimic.Si eu n-am avut habar pana azi.

     Nu stiu cum am ajuns...da' chestia e ca dupa ce-am plecat de la scoala - ca si multe ore am facut:)) nada! [ la primele trei n-au venit profele,la a patra profu' ne-a povestit chesti si-am scris decat titlul lectiei si-o propozitie,iar la ultima ne-a dat drumul ] si cum spuneam:am plecat de la scoala si-am tot vorbit cu el - de fapt el vorbea mai mult:)) [ si nu m-a deranjat deloc asta.Adica...nu's prea vorbareata.In fine! ] Am coborat la Piata Unirii - acolo cobor de obicei sa iau metroul spre casa - si ne-am dus in parculetul ala mic.Imi povestea niste chesti personale,si la un momentdat imi zice si mie sa zic ceva,c-a vorbit numai el.Eu eram gen...nicio problema,da-i inainte,nu ma deranjeaza.Si m-a intrebat daca n-am niciun stres sau ceva...ca dupa ce vorbesti cu cineva te simti mai bine.Ei bine...aici mi-am dat seama ca el a avut incredere in mine povestindu-mi treburile alea,si c-ar trebui sa fiu sincera.Si pam pam...i-am zis!I-am spus ca-l cam plac,si despre faza cu prietenul lui...si ca imi era teama c-o sa rada de mine sau o sa ma ignore.Si ce credeti ca s-a intamplat?

   Nu s-a suparat!Mi-a zis ca nu-i genu' care sa rada - lucru care-l stiam,da' putina teama tot aveam - si de ignorat...Doar daca as fi insistenta - chestie care nu se intampla.Adica na...nu-l pot obliga sa ma placa,nu?Si-n plus,sunt abia la prima faza d-asta cu placutul,asa c-o sa mai fie.Nu-i sfarsitul lumii.:))

    Deci in principiu suntem prieteni - amici.Si eu ma bucur.

                  

                              Love you guys ~ Kisses        ~a voastra Maria Salvatore

marți, 16 aprilie 2013

Him - Tears on Tape

 
 
                         Cat am asteptat melodia asta,frate!
 
 

luni, 15 aprilie 2013

Inger de Moarte - La multi ani sis!



   Ce mai faceti dragilor?Cum a fost prima zi de scoala,dupa vacanta?

La mine bine.Chiar foarte bine,as putea zice.Si chestia e ca nici nu ma asteptam:))

Mi-era teama ca cineva ma va ignora,da' n-a fost asa.Si sunt super happy!Plus c-am primit un zece la romana - iupi! - datorita faptului c-am trimis niste poezii pentru revista scolii.Si-am primit si felicitari de la doamna de romana!

 Da' destul cu mine.

    Astazi - 15.04.2013 - prietena mea Andreea - sau sis:X - implineste 13 ani!Si i-am facut o poezie,ca na...si ea mi-a facut una de ziua mea,si daca nu faceam ceva,eram nesimtita.

   La multi ani inca o data sis! Te iubeeeeeeeeeeeeeeesc!

O puteti gasi aici: http://gandurilezburatoare.wordpress.com/


 P.S. am sa pun si-un clip cu Klaus si Stefan creat de mine acu' ceva timp.Special pentru tine:*

 P.S. 2 sper c-o sa va placa si voua,dragi cititori,poezia si clipul.


                                      Inger de Moarte

        Intr-ai lui ochi de aur straluceste,
       
       Iubirea eterna si Raiul pe moarte.
       
        Gingasa copila de mana-l apuca,
       
       Impreuna spre Iadul adanc sa se duca.

      
       Pletele blonde,in soare scaldate,

       Il fac pe Jace Wayland un Inger de Moarte.

      Furandu-i astfel firava suflare,

      A tinerei fete pierdute in zare.


       E timpul sa se stie - caci el nu glumeste,

       Ii va fi sotie,nu una din amante.

       Langa al sau tron,in cadavre ingropat,

       Propiul ei tron,in diamante scaldat.



   Aici e clipul: http://www.youtube.com/watch?v=4gykTTFXvMw


                                               Love you guys! Kisses.  ~a voastra Maria Salvatore

joi, 11 aprilie 2013

I met him online


 
   Mi-am tras rochia albastra pe mine,mi-am pus sandalele albe cu platforma,si mi-am trecut mana prin buclele blonde.Eram gata.

   Am infascat mobilul si cheile de la masina,si-am plecat.Johan probabil deja era deja la restaurant,asteptandu-ma.

   Muream de nerabdare sa-l vad in safarsit,dupa toate e-mailurile trimise si orele petrecute la telefon.Voiam sa-i vad zambetul,si sa ma pierd in ochii lui albastri.Voiam sa-i simt bratele in jurul meu,iar buzele peste ale mele.Voiam pur si simplu sa stiu cat mai multe despre acest baiat care mi-a cucerit inima doar prin cateva cuvinte.Nu conta ca l-am cunoscut online,si nici ca avea douzeci si trei de ani,pe cand eu doar saptispe - oricum,aveam sa implinesc optispe peste o luna si ceva.Toate lucrurile astea erau neimportante pentru mine.Ceea ce conta cu adevarat era el.

   Imediat ce-am intrat,ochii meu au inceput sa-l caute.

   -Brenda!

   -Johan!M-am dus la masa care ma astepta,zambind.

   -Buna.Imi zambi - si ce zambet!

   -Buna.

   -Da-mi voie sa-ti spun ca esti mult mai frumoasa in realitate.

   -Mersi.Si eu pot spune acelasi lucru despre tine.

   Zambi,facand semn cu capul spre scaune.

   -Da,exact.M-am asezat,trecandu-mi degetele prin par.Zapacita.

   -Deci...Vrei o cafea sau...?

   -Da,mersi.

   -Sau stii ce?Nu vrei sa mergem la o plimbare?

   -Ba da.

   Am plecat de la restaurant,plimbandu-ne de brat,ca doi indragostiti.

   -Si ce-ai de gand sa faci dupa ce termini liceul?

   -Nu stiu.Poate vreo facultate de medicina.Imi place sa ajut lumea.

   -Ce dragut!

   -E cam copilaros,da na...

   -Nu-i deloc copilaros.E formidabil.S-a oprit,luandu-mi fata in maini.Tu esti formidabila.

   Mi-am simtit sangele urcandu-mi in obraji,si inima batandu-mi mai tare,iar cand buzele lui s-au napustit peste ale mele aproape c-am ramas fara aer.

   -Te iubesc,imi sopti printre saruturi.

   -Si eu.   

   Rotile unei masini ce opri in dreapta noastra ne facu sa ne intoarcem capetele.

   -Avem treaba,spuse tipul de la volan,privindu-l pe Johan.

   -Despre ce-i vorba?Nu-mi placea tipul ala.Imi parea suspect.

   -Nimic important.Schita un zambet fals,apoi ma saruta in crestetul capului.Ne vedem maine?

   -OK,am soptit.

   Urca in masina,iar eu am ramas privind cum se indeparteaza din ce in ce mai mult.Aveam un presentiment rau.

  
   A doua zi nu m-a sunat deloc,asa ca eram foarte ingrijorata.Imi imaginam tot felul de lucruri.Daca patise ceva?Sau daca nu mai voia sa ma vada?Simteam ca innebunesc.Pana intr-un final,cand am primit un mesaj de la el.

   Vino in acelasi loc unde ne-am intalnit.Am nevoie de tine. J.

   Am luat-o la goana,ignorand strigatele mamei,iar cand am ajuns,Johan era rezemat de masina.Si parea distrus.

   -Ce s-a intamplat?l-am intrebat,imbratisandu-l.Esti bine?

   -Nu.Tocmai mi-a murit cel mai bun prieten.

   -O,Doamne!Imi pare atat de rau.

   -Ma iubesti?m-a intrebat,strangandu-ma la piept.

   -Da,normal.

   -Si ai incredere in mine?

   -Johan,ce se intampla?M-am desprins de el,cat sa-l pot privi in ochi.

   -Ai sau n-ai?

   -Da,am.Ce se intampla?

   -Eu nu sunt cine crezi tu ca sunt.

   -Ce vrei sa spui cu asta?

   -Nu sunt student la niciun colegiu,Brenda.Ieri am iesit din puscarie.

   -Poftim?

  M-a prin de mana,imediat ce si-a dat seama ca voiam sa ma indepartez.

  -Iarta-ma ca nu ti-am spus,da' nu stiam cum vei reactiona.Te rog,nu ma parasi.Nu mai am pe nimeni.

  -Cat timp...

  -Trei ani.

  -De ce?

  Isi lasa privirea in jur.

  -O prostie.Niste prieteni m-au convins sa jefuim un magazin,iar lucrurile au cam luat-o razna.L-am impuscat pe propietar.

  -Te rog...da-mi drumul.

  -Brenda...

  -Da-mi drumul!am strigat,incepand sa ma zbat.

  Mi-am astupat gura,apropiandu-si gura de urechea mea.

 -N-am sa-ti fac niciun rau,ai incredere in mine.Te iubesc.

 Si eu il iubeam.Dar nu stiam ce sa fac.Sa am incredere in el,sau nu?

 -Johan!spuse o voce masculina,venind din spate - era acelasi tip cu care plecase ieri.

 Imi dadu drumul,lasandu-ma sa ma retrag cativa pasi mai incolo.

 -Nate.Care-i treaba?

 -L-am gasit pe idiotul care mi-a furat banii.Si care l-a ucis pe Creg.

 -Atunci sa mergem.

 -Stai!am tipat,inainte sa intre in masina sa.Ai de gand sa-l omori?

 -Mi-a omorat prietenul.

 -Te rog...nu te duce.Te iubesc.

 -Si eu.Dar trebuie sa fac asta.Haide,Nate.

 Am fugit l-a masina mea,ducandu-ma supa ei.Trebuia sa-l opresc intr-un fel.Nu-l puteam lasa sa faca asta.Insa cand am ajuns,prietenul lui deja apasa pe tragaci.

 Am scos un tipat de groaza,lacrimile cazandu-mi pe obraji.

 -Ce naiba cauta asta aici?!

 -Taci,Nate!Johan m-a luat in brate,incercand sa ma linisteasca.Shhh.Gata,gata.

 -Tocmai...tocmai a omorat pe cineva.

 -Trebuie sa moara,Johan.A vazut totul.

 Cum am auzit asta,frica a inceput sa puna stapanire pe mine,si mi-am ingropat fata la pieptul lui.

 -Ai grija ce vorbesti.

 -Nu glumesc.Trebuie sa dispara.

 -N-o sa zica nimic.E cu mine.

 -Nu-mi pasa,trebuie sa dispara.Ori o faci tu,ori eu.Tu alegi.

 -Nu aleg nimic.Dute-n masina,Brenda.

 Nici nu era nevoie sa mi-o zica de doua ori.Am fugit imediat.

 Stateam in masina,cu usile inchuiate,cand am auzit un foc de arma.M-am dat jos,intorcandu-ma inapoi - intre timp mai auzind unul - ,iar cand am ajuns,prietenul lui Johan zacea intr-o balta de sange,iar el cu arma in mana,si c-o rana urata la umar.

 -Esti bine?m-am interesat ingrijorata.Ai nevoie de-un doctor.

 -Nu.Fara spitale.O sa fiu bine.Arunca arma,si ma prinse de talie,lipindu-ma de el.

 -Hai sa fugim impreuna.

 -Hai,i-am spus,inainte de-a ma saruta.


                                                    Sfarsit

luni, 8 aprilie 2013

Mysterious ways of life


  
   Pierduta in propia lume.Asta era Ramysa.Doi ochi mari si caprui,niste buze micute,si doua codite brunete,ce-i ajungea pana la piept.Imbraca mereu intr-o pereche de blugi taiati si-un tricou negru,cu'n craniu desenat pe el.La inchietura dreapta purta o bretara de piele cu niste crani,iar la cea stanga,o banderola neagra - tot cu crani.Era rockarita.

   Se indrepta spre casa,cu castile indesate in urechi si vesurile melodiei The Funeral Of Hearts incantandu-i auzul.Era melodia ei preferata.

   Dintr-o data simti cum cineva o apuca de brat,si-o trage intr-un colt al strazii mai intunecat.Dupa care o lipeste de perete,si-o saruta.

   Fata impietrise de uimire si frica,insa cand el se indeparta,permitandu-i sa-i analizeze chipul,zambi larg.

   -Esti Ville Valo,chitai ea,batand din palme ca un copil mic - imediat ce-si scoase chastile.

   -Shh!Barbatul ii puse degetul aratator pe buze,uitandu-se agitat in stanga si-n dreapta.Ciocu' mic,pitic.Ii zambi strengar.Hai la tine.

   Ramysa incuvinta din cap,entuziasmata.

   O apuca de mana,lasand-o sa conduca.Iar imediat ce ajunse la casa fetei,inchuie usa si trase toate jaluzelele.

   Ramysa se juca nesigura cu medalionul de la gat,in timp ce Ville isi aprinse o tigara.

   -Scuze ca te-am luat asa,da' eram urmarit.Cum te cheama?

   -Ramysa.

   -Frumos nume.Eu sunt...

   -Ville Valo,membru al trupei HIM,i-o lua ea inainte,zambetul revenindu-i pe buze.Si idolul meu.

   Ville zambi,clatinand din cap.

   -Ai vreo scrumiera?

   -Imediat.Fugi pana in bucatarie,scotocind prin dulapioare pana gasi una,apoi se intoarse.

   -Mersi,dulceata.O puse pe masuta din sufragerie,asezandu-se si el pe-un fotoliu.Vino aici,continua apoi,batandu-se pe genunchi.

   Bruneta isi musca buza inferioara.

   -Nu musc,sa stii.

   -Si-asa mi-am dorit mereu sa fac asta.Se aseza in poala lui,pe-o parte.

   -Si ia zi-mi tu.Cati anisori ani?

   -Am implinit saptispe acum trei luni.Zambi mandra.

   -Ooo,fata mare.Da' de ce te mai porti cu codite? - nu ca n-ai arata adorabil.

   -Nu stiu.Imi place mie.Mama zice ca sunt dulce.

   -Esti foarte dulce.

   Ramysa rosii.

   -Mersi.

   -Rockarita cu codite.Uite ceva ce nu prea mai intalnesti.Esti unicata.

   -Nuuuu.

   -Ba daaaaa.

   -Ma faci sa rosesc.Isi lasa privirea in jos,zambind timid.

   -Da' eu nu mint.Esti dulce si unica.Ca si Marilyn.Numai ca el n-are partea cu ''dulce''.

   -Te referi la Marilyn Manson?!

   -Mai stii tu vreun Marilyn care sa fie unic?

   -Nu.

   -Vezi ca esti desteapta.    

   -Marilyn chiar e unic.Tare as vrea sa-l intalnesc in persoana...

   -S-a facut.

   -Pe bune?!

   Ville incuvinta.

   -Oh,Doamne!Isi incolaci bratele in jurul gatului lui,mai avand putin si plangand de fericire.Te iubesc!Esti cel mai tare!

   -Stiu,dulceata mica.O saruta in crestetul capului.Mergem acum?

   -Nu ziceai ca esti urmarit?

   -Da-i dracu',ca mi-or fi piedut urma.

   Se dadu jos din poala lui.

   -Haide atunci.

  
                                        * * *

   -Marilyn,ti-o prezint pe Ramysa.O mare fana de-a ta.

   -Buna,spuse fata,zambind timid.

   -Hello.



   -Pot sa te imbratisez?

   Marilyn isi deschise bratele,iar Ramysa si le incolaci in jurul lui.

   Un sentiment straniu,dar in acelasi timp placut,ii inunda pe amandoi.Era o senzatie inexplicabila,ce le dadea impresia ca se cunosc de-o vesnicie.Insa asta era imposibil,nu?
   
   Se desprinsera din imbratisare,putin cam confuzi,si ramasera privindu-se in ochi.

   Ville era si el dezorientat,insa cu cat ii studia mai mult,cu cat isi dadea seama ca au multe in comun.Acelasi zambet,acelasi fel de-a privi,de-a rade...acelasi par....Iar ochii caprui-ciocolatii ii aminteau de-o fata ce-o intalnise Marilyn acum saptispe ani in Los Angeles.

   -Marilyn,ti-o mai amintesti pe Lorena?

   Isi desprinse privirea din a fetei,uitandu-se la Ville.

   -Lory?

   -Da.Ramysa,cum o cheama pe mama ta?

   -Lorena Stark.De ce?

   -Tatal tau?

   -Nu stiu,spuse trista.Mama nu vorbeste niciodata despre el.Totusi,am gasit asta.Ii arata medalionul de la gat.

   -Nu se poate.Marilyn cuprinse medalionul in mana,amintindu-si perfect ziua cand i-l daruise Lorenei.Era noapte.Si ploua.

   Mama Lorenei ii interzise sa se mai vada cu el.Voia s-o ia din oras.Sa plece departe.Asa ca-i daruise acel medalion si-i zise:''De fiecare daca cand iti va fi dor de mine,strange-l la piept.Asa voi fi mereu cu tine.''
     
   -Fiica mea...Marilyn ii cuprinse fata in palme,nevenindu-i sa creada.

   -Ce...?Daca Ramysa fuse confuza inainte,acum chiar nu mai pricepea nimic.

   Isi lasa mainile sa-i alunece pe langa corp,in timp ce incepu sa-i povesteasca fetei despre relatia lui si-a Lorenei.

   Lacrimile-i inundara ochii tinerei,da' nu de tristete,ci de fericire.Isi gasise tatal.Si era chiar Marilyn Manson.Ce putea fii mai frumos de-atat?


                                                                                                                                                

   De-ar fi Marilyn Manson tata..:)) Cred c-as fi super fericita.Pe bune,il ador pe Marilyn.Nu-i pasa ce crede lumea despre el  + ca are niste melodi pe care pur si simplu le adooor:X. Si la fel si Ville Valo:X:X:X - amantu' meu,hihi:))

   Revenind.Sper ca v-a placut One-Shoot-ul:)

       Love you guys ~ Kisses.            ~ a voastra Maria Salvatore [ Valo :)) ]

Eu...


   Am gresit?Nu prea cred.Desi stiam deja raspunsul,m-am riscat.Adevarul crud e mult mai bun decat sa visez ca o proasta la ceva imposibil.

   Totusi...doare.

   Plang.

   In momentul asta imi doresc sa ma inghita pamantul,sa dispar,nu stiu.Pur si simplu sa nu ma mai gandesc la el...Si sa nu-l vad - nu ca nu mi-ar face placere.Din contra,m-as bucura sa-l revad dupa vacanta.Doar ca...acum stie.

   Si cand eu ziceam ca n-o sa ma indragostesc pe-acum de nimeni...Insa idiotul de cupidon si-a facut de cap,luar-ar dracu' sa-l ia si sa-l jupoae,apoi sa-l friga pe gratar.

   Cum sa mai dau ochii cu el acum?

   Oare chiar am fost tampita,rugand-o pe E sa vorbeasca cu prietenul lui?Cred.Dar lasa.Mai bun e adevarul.

   Totusi...mi-e frica sa ma mai duc la scoala.Nu stiu.Pur si simplu mi-e frica.

   Oricum...presupun c-o sa trec si peste asta.Am trecut prin destule in cei saptispe ani ai mei.

   Saptispe...mi se par o vesnicie.

   Singurul lucru care ma face sa fiu tare in continuare,sunteti voi,dragii mei cititori.Prietenele mele si varul meu.Pentru voi trebuie sa fiu puternica.

   Chiar daca doare...

   Frate,si eram sigura de raspuns!Adica...cum sa se uite la mine?Nimeni nu s-ar uita la mine niciodata...  

     

                       Va iubesc ~ a voastra Maria Salvatore   ~ Kisses ~

duminică, 7 aprilie 2013

Deep down it's just a boy who needs love-Capitolul 31 [ II ]


  
   Andreea era plecata in lumea viselor,cand Originalul intra in camera ei.Zambi.

   Se aseza usor langa ea,si-i dadu parul din ochi,apoi ii lasa un sarut suav pe buze.

   Blonda mormai un ''buna'',deschizandu-si ochii.

   -Ce faci,dragoste?o intreba el.Ti-a fost dor de mine?

   -Mai si intrebi?se mira ea,ridicandu-se in capul oaselor si intizandu-se.Mi-a fost un dor nebun!continua,punandu-se deasupra lui.

   Kol ranji,trecandu-si degetul aratator peste buzele ei.

   -Si mie.Apoi o trase aproape,si-o saruta salbatic.

   Hainele zburau prin incapere,iar suspinele de placere le paraseau buzele,in timp ce trupurile li se uneau pline de dorinta.


   Ii simtea Puterea.Il simtea coplesindu-l cu ura lui.

   Nu...!

   Sunt mai puternic ca tine,Hanazawa Rui.Accepta.

   Nu...n-am sa te mai las...

   Eu sunt Abbadon!

   Ingerul roscat cazu in genunchi,scotand un tipat de agonie.

   -Pe toti ingerii!sopti Akira socat.Se intampla din nou!

   -Ce?!se panica Sara.

   -Eu sunt Abbadon,ingerul distrugerii!Glasul ragusit si poruncitor nu-i apartinea lui Rui,da' buzele lui se miscara,dand viata acelor cuvinte.Inchinati-va in fata mea,si poate va voi lasa sa traiti.

   -Trebuie sa plecam,spuse Domyoji.Acum!

   Nimeni nu protesta.O luara la goana,mancand pamantul.Trebuiau sa fie cat mai departe de Abbadon.Cu cat mai departe,cu atat mai bine.

   -Caroline...Sara se opri din fuga.Trebuie s-o luam.Facu cale intoarsa,ignorandu-i pe celalti.Da' de cum pasi in incaperea in care trebuia sa fie blonda,regreta imediat.Nu era.

   -Cauti pe cineva?Vocea groasa si senzuala in acelasi timp,o facu sa tresa.

   Inghiti in sec,si se intoarse cu fata spre Abbadon.

   Parul albastru ii intra in ochi,iar zambetul viclean ce-i juca pe buze ii dadea fiori pe sina spinarii.

   Roscata lasa privirea in jos,cotrobaind dupa o modalitate de-a scapa din asta,insa degeaba.

   Abbadon se aprope de fata,atigandu-i obrazul cu degetul aratator.

   -Vrajitoare Bennett,presupun.Isi duse degetele la barbie,ganditor,si incepu sa se plimbe in jurul ei.


   -Damon,nu!Domyoji il apuca pe vampir de brat,oprindu-l.

   -Da-mi drumul,idiotule!

   -Are dreptate,spuse Akira.Nu te poti intoarce.

   -Ba normal ca ma intorc!Damon isi smulse bratul din stransoarea ingerului,si cand vru' sa se faca disparut,isi perdu cunostiinta.

   -O sa-mi multumeasca el mai incolo.Domyoji il arunca peste umar,apoi isi lua zborul impreunca cu Akira.

   -Unde mergem?se interesa acesta.

   -La Silvia.


   La casa Mikaelson,Ilyana ii tot ciupea pe Zayn si fiica adoptiva a Rebekhai de obraji,in timp ce Finn se prapadea de ras.

   -Ododooo!Ce scumpi sunteti!

   Elijah ofta.

   -Ilyana,lasa-i ca nu sunt papusi.

   -Da' sunt asa adorabili!

   -Nebuna - ha ha ha - lu' - ha ha ha - papuc!

   -Ciocu' mic,Finn.

   -Nu - ha ha ha - vreau - ha ha ha - si - ha ha ha - nici - ha ha ha - nu - ha ha ha - pot!

   Satena se ridica in viteza de pe canapea,si-i turna Originalului un pahar de whisky in cap.

   -Acum taci?

   -Nooooo!ranji la ea,punand mana pe-un pahar de sange - care ajunse direct in parul ei.

   -Fir-ai...Cuvintele-i ramase in gat,deoarece cineva isi presase buzele de-ale ei:Finn.

   -Hopa!facu Rebekah,ducandu-si mana la gura.Fratele nostru s-a ticnit.

   -O sa iasa urat - concluziona Elijah - asa ca pe mine ma gasesti in dormitor.Cu Sandra.

   -Fi-ti-ar neamu' sa-ti fie de vampir cu cacat in loc de creieri!il injura vampirita,impingandu-l.

   -Hai recunoste - incepu el,facandu-i cu ochiul - ti-a placut.

   -In visele tale,baietas.

   -Sunt mai mare ca tine,asa ca nu ma lua cu ''baietas''.Ai putin respect.

   -Nu ma face sa rad.Respect?Din cate-mi aduc aminte,tu erai ala care umbla dupa curu' maica-sii,gata sa-si vada fratii morti.

   -Auch.Asta a durut.

   -Asta si intentionam,draga.

   -Ti-am spus vreodata cat de sexy esti?Fiindca...esti!

   -Doamneeeeee!Ce-am facut,incat sa primes asa pedeapsa?!

   -Esti sexy,marai Originalul.

   -Si eu?!se bosumfla Rebekah,ducandu-si bratele la piept.

   -Esti cea mai frumoasa si cea mai splendita femeie din intregul Univesrs,ii spuse Matt,cuprizand-o in brate pe la spate.Blonda zambi.

   -Gretosilor!Derek tocmai isi facu aparitia pe-acasa,dupa ce colindase dupa gagici si bautura.

   -Esti gelos!i-o intoarse sor'sa,plecand cu sotul ei spre dormitor.

   -Ce zici?Eu,tu,camera mea?incerca Finn s-o induplece.

   -Nici-o-data!

   -Mai,mai...Ilyana e in viata.Si sexy.Ce faci,frumoaso?

   -Incerc sa scap de-un tembel.Tu?Ii zambi,impratisandu-l.

   -Uite de la gagici.

   -Cautati alta,ea e a mea!Finn o apuca pe satena de talie,iar ea nervoasa,ii trase o palma de-l invarti - la propiu.

   -Nu sunt a ta,creier de gaina!Intelegi,sau trebuie sa-ti scriu ca sa pricepi?

   -Vad stele verzi...

   -Vezi prostia ta.

   -Hai ca va las,porumbeilor,glumi Originalul.

   -Derek,te bat si pe tine!

   -N-am zis nimic!replica el,tulind-o in camera lui.

   -Familie de dementi...Ce naiba?!

   Klaus,avandu-le de-o parte si de alta pe Caroline si Bonnie,tocmai isi facuse aparitia.

miercuri, 3 aprilie 2013

Cred ca am innebunit! [ partea a treia ]


    Hei dragilor,ce mai faceti?Cum este in Saptamana Altfel?Eu luni am stat acasa:)) iar marti am fost chemati la opt jumate dimineata sa completam niste fise.Azi aveam un proiect la giografie,da' ne-am dus mai mult degeaba.N-au venit toti,si doar doua echipe si-au facut sarcina - trebuia sa aducem un carton si informatii despre o anumita metropola si sa le lipim la scoala.Eu n-am adus nimic,m-am dus mai mult sa nu iau absenta:)) Oricum...ne-a tinut doar o ora,apoi acasa.Maine habar n-am ce fac,ca diriga inca nu ne-a anuntat.

 Revenind...Dupa satpezeci si noua de miliarde ani am venit cu ultima parte din One-Shoot-ul Cred ca am innebunit :)) Stiu,miracol :)) Lurcam de ceva vreme la ea,da' nu prea aveam inspiratie.In fine,acu' am terminat si cu One-Shoot-ul asta.Mai il am p-ala cu Elijah si Gabriela,si pe cel cu Damon motan,si le inchei.Stai...mai e Rapita de buna voie si nesilita de nimeni , da nu prea am idei.Vad eu.

   Am scris vreun sfert din capitolul 31 [ II ] Deep down it's just a boy who needs love , deci trebuie sa-l postez zilele astea.Si mai lucrez la un nou fic Baieti de bani gata. Am personajele,prologul,si jumate din capitolul 1 gata,da' mai intai sa mai inchei din ce am inceput pe-aici.Plus ca asa poate am gata mai multe capitole pana cand il postez.

    Hai ca va las sa lecturati dragilor. Kisses

                                                                                                                              



 -Damon,ce supriza,,am spus,dorindu-mi in acelai timp sa ma inghita pamantul.

 -Ce crezi ca faci?ma intreba pe un ton destul de furios.

 -Asta nu-i treaba ta,i-o intoarse Rebekah.Acum scuza-ne,da' avem de incheiat o intalnire.Si zicand asta,ma lua de mana si ma trase dupa ea.

 -Esti nebuna!striga Damon.Amandoua sunteti nebune!

 -Cum zici tu,frumosule,ii striga si Rebekah.Mergem sa mancam ceva?continua,zambindu-mi.

 -Da,haide.I-am zambit si eu.

 Ne-am oprit la un restaurant,si ne-am comandat cate ceva de mancare,iar dupa ce ne-am saturat,ne-am indreptat spre casa mea.

 Blondina mea - a mea? - s-a bagat la dus,iar eu am coborat jos,caci cineva tot batea la usa.

 -Salut Elena!facu Klaus,imediat ce-am deschis usa,apucandu-ma de brat si tragandu- ma afara.

 -Da-mi drumul!am inceput nervoasa,incercand sa scap din stransoarea lui.

 -Ma tem ca nu se poate.   

 Rebekah iesii de la dus,si nedand de Elena in dormitor,cobori jos - insa nici acolo nu era.Ingrijorata,urca inapoi,isi trase niste haine,si pleca s-o caute la fratii Salvatore.Poate aveau ei vreo idee.

 Damon avea o fata de ''muiere'' geloasa de cum o vazu,iar Stefan nici nu era pe acasa,asa ca pleca - si mai ingrijorata de cand venise.Se intoarse la casa Gilbert,scotocind prin creier dupa o idee despre locul unde ar putea fi,cand simti un miros cunoscut:Klaus.

 -Hibridul asta...!se infurie blonda,pornind spre fratele ei.

 Odata ajunsa,scoase usa din balamale,si-l striga pe Niklaus.

 -Stiu ca e la tine,idiotule!Ai face bine sa iesi!

 -Despre cine vorbesti?o intreba Klaus coborand scarile fara nicio grija.

 -Stii foarte bine despre cine vorbesc!

 -Nu cred.

 -Elena,dobitocule.E la tine.

 -Te inseli.

 -Fratioare...ti-am recunoscut mirosul,asa ca lasa sarada asta pentru prosti.Unde e?

 Buzele i se intinsera intr-un zambet rautacios.

 -Vai,saraca Bekah e ingrijorata pentru Elena Gilbert.Nu-ti spun.

 -Stiam eu!Il impinse in perete - spargandu-l - apoi pleca sus,direct in camera lui.Unde Elena era intinsa in pat,inconstienta.

 -Ele..?Blonda se aseza pe marginea patului si-i mangaie obrazul.Ele,sunt eu.

 -Pleaca de langa ea!tipa Klaus nervos.E a mea!

 -Iar eu sunt regina mustelor,il lua Rebekah peste picior.Dispari pana nu-ti indes o tepusa de stejar alb in inima,fratioare.Fiindca in momentul asta sunt in stare,crede-ma.

 -Numai indrazneste.

 -OK.Se ridica,si-n urmatoarea secunda scoase o tepusa de sub patul Originalului,injunghiandu-l aproape de inima.As fi putut sa te omor,da' n-am facut-o.Esti fratele meu si te iubesc,da' daca te mai atingi vreodata de Elena,esti ca si mort.M-ai inteles?

 Inainte ca Originalul sa-i raspunda,ea era deja plecata cu bruneta in brate.

Cand m-am trezit,eram in camera mea.

 -Ce faci brunetico?Rebekah intra in dormitor c-o tava,pe care era un suc,patru feli de paine cu gem si margarina,si doua negrese.Cum te simti?

 -Bine,cred...M-am ridicat in sezut,in timp ce ea mi-a pus tava in poala.Ce s-a intamplat?

 -Boul de frate-miu te rapise,da' l-am pus la punct.Acum pune mana si mananca.

 -Da,sefa,am spus razand.

 Dupa ce m-am saturat si mi-am satisfacut si setea,am tras-o pe blondina mea la o serie de giuguleala.Dupa care ne-am gatit,ne-am facut bagajele,si-am plecat la New York.Doar noi doua.

                  
                                                   Dupa doi ani


 Am tras o gura mare de aer,si i-am luat bratul lui Elijah.

 -Esti gata?ma intreba,zambindu-mi.

 Am incuvintat din cap,raspuzandu-i la zambet,apoi am inceput sa inaintam.Un pas,doi pasi,trei pasi...

 Chipul Rebekhai radia de fericire,iar rochia alba fara bretele,ce-i venea stramta pana la talie,apoi cobora creata,o facea sa arate precum un inger.Am zambit.Era frumoasa.Si era a mea.

 -Chipeso,zise,imediat ce Elijah imi dadu drumul la brat,retragandu-se in spate.

 -Mersi,frumoaso.

 -Sa incepem,ranji Damon,atragandu-le tuturor atentia.Ne-am adunat astazi pe aceasta minunata plaja plina de gagici frumoase - pe care neaparat trebuie sa le incer - sa unim doua nebune:Barbie Klaus si faimoasa Elena Gilbert.

 Eu si Bekah ne-am dat ochii peste cap,auzindu-l,in timp ce ceilalti rasera.

 -Liniste pe plaja.Asa...Barbie Klaus,o iei pe Elena Gilbert de soata,sa-ti fie alaturi pana cand neuronii vostri se vor trezi la viata si-si vor da seama cat sunt de prosti?Da sau nu?

 -Da.

 -Elena Gilbert,o iei pe Barbie Klaus de soata,pana cand neuronii vostri se vor trezi la viata si-si vor da seama cat sunt de prosti?Da sau nu?

 -Da.

 -Bun atunci.Exista cineva pe aceasta plaja care nu vrea ca aceasta casatorie lesbi sa se oficieze?Daca da,sa-si tina gura,ca il/o castrez.Deci prin urmare,va declar soata si soata.Va puteti saruta.

 Asta-i momentul pe care-l asteptam.

 Mi-am pus palmele pe obrajii ei,si m-am napustit asupra buzelor ei.

 Mii de aplauze au rasunat in aer,acompaniate de fluieraturi.

 -Felicitari!Klaus fu primul care ne imbratisa.Urmat de Damon,Elijah,Stefan si restul.

 De acum pana-n vecie,ea va fi a mea.



                                                    Sfarsit