Inima nemiloasa
ochi de gheata
asculta-mi ruga:

iubeste neincetat
iubeste fara frica
iubeste pan-la final

Versuri by Maria


duminică, 22 ianuarie 2012

Placere interzisa

    
   Luna rosiatica se inalta deasupra mea,iar cerul intunecat urla in noapte.Nici un sunet nu se aude,doar liniste.O liniste morbida.Prevestitoare de rau.
   Incep sa maresc pasul,uitandu-ma din secunda in secunda peste umar.
   Cineva ma pandeste in noapte.Cineva sau...ceva.Simt asta.Frica-mi face sangele sa-mi inghete in vene.
   -Ajutor!
   M-am oprit.
   -Hei...?incep eu cu teama.E cineva?
   Liniste.
   ''Poate a fost doar imaginatia mea''imi spun,dar nici macar eu n-o cred.Cineva a strigat ''Ajutor!''Cineva chiar este in pericol.
   Am ignorat frica ce-mi spunea sa fug cat mai am timp,si am inaintat spre tufusurile de unde se auzise vocea.
   Am incremenit.
   O tanara zacea la pamant,patata de sange si cu ochii plini de groaza,privind spre cer.Era moarta.
   Am luat-o la fuga fara sa mai stau pe ganduri.Inca simteam ca sunt urmarita.Parca-i simteam placerea ce i-o faceam fiindu-mi frica.Temamdu-ma de el.
   M-am oprit.
   In fata mea se afla o silueta.Era imbracat in negru,contopindu-se cu noaptea.Lasamd-o sa-l ascunda.Ca nimeni sa nu-i poata deslesui chipul.
   Inainta spre mine.
   Eram ingrozita.Nu stiam ce sa fac.Nici sa-mi misc picioarele nu mai puteam.Incercam in van sa le poruncesc muschilor sa faca o miscare,ceva...Nu putem.Eram impietrita.
   Dintr-odata aerul din jurul meu deveni foarte rece.Precum ochii lui albastri.Erau reci precum ghiata.Si ma priveau pe mine.Obligandu-ma sa raman prinsa in capcanele lui.
   Era langa mine.
   Si-a apropiat buzele de gatul meu,lasandu-mi un sarut.I-am inhalat aroma si-am gemut de placere.Era total diferit de toate mirosurile pe care le-am intalnit vreodata.Era unic.Te inunda in placere.Te indemna sa-l inhalezi din nou si din nou.Precum un drog.
   Am icnit de durere cand i-am simtit coltii strapungandu-mi gatul.Creierul meu incerca sa-i comande corpului meu sa se zbata,sa tipe,sa faca ceva...dar tot ce stiam,era ca ma scufundam in placere.O placere dureroasa,dar totusi...ce ma facea sa ma simt bine.E ca si cum ai gusta dintr-un fruct interzis.Stii ca nu-i bine,dar tot o faci.Placerea e prea mare.
   Putin cate putin,imi simteam viata scugandu-se din trupul meu.Ducand intr-un final la moartea mea.Dar nu-mi pasa.Chiar o asteptam cu bratele deschise.
   Si-a retras coltii si m-a intins pe asfaltul rece,sarutandu-ma.
   Ultima imagine pe care am vazut-o,a fost a chipului lui,iar ultimul lucru pe care l-am simtit au fost buzele lui.Ii voi multumi mereu pentru asta.

6 comentarii: