Inima nemiloasa
ochi de gheata
asculta-mi ruga:

iubeste neincetat
iubeste fara frica
iubeste pan-la final

Versuri by Maria


marți, 7 iunie 2011

Aparente inselatoare

      Tot ce-mi doresc este moartea.Tot ce-mi doresc de cand i-am acceptat invitaţia,este sa mor.Vreau sa nu mai simt nimic,sa fiu doar o frunza purtată de vant.Vreau sa nu mai sufar,sa nu mai plang ziua si noaptea,sa nu mai am coşmaruri,pur si simplu sa nu mai simt nimic.
        Un singur cuvant!Un singur cuvant a fost de ajuns sa-mi schimbe viaţa!''Bine.''!Doar atat a trebuit sa spun si toata viaţa mi s-a nenorocit!
        Cu ce am greşit Doamne?Ce-am făcut sa merit asta?De 20 de ani nenorociti îmi tot pun întrebările astea,dar primesc vreun răspuns?Nu!

         Înainte eram mai veselă.Mă distram,aveam visuri...Dar ei m-au distrus!M-au invatat sa urăsc,sa fiu nepăsătoare,indiferenta,rea!Au distrus tot ce era bun în mine!Mi-au furat seanta de a mă bucura de viaţa,de iubire...Mi-au furat tot!

         Aveam 15 ani si mă indreptam spre casa,de la banchet.Era 01:00 noaptea,iar pană acasă mai aveam de mers cam patru staţii.Nu mă deranja ca eram singura si ca era întuneric.Credeam ca nu mi se poate intampla nimic,dar m-am înşelat.

          După un timp,am început sa observ trei băieţi în spatele meu,în jur de vreo 18-19 ani.Nu le-am dat importantă,dar tot mai aruncam cate o privire peste umăr.Vazand ca sunt tot în spatele meu,am început sa măresc pasul,pană cand am ajuns sa alerg,si ei au făcut la fel.
           Alergand si uitandu-mă mereu în spate,nici n-am observat băiatul din fata mea,asa ca m-am izbit de el.
           -Scuze,am spus vrand s-o iau din nou la fugă,dar el m-a prins de incheietura maini.
           -Stai!
           -Îmi pare rău,dar trebuie sa plec!am spus în timp ce incercam sa mă eliberez.
           -De ce?
           -Tipii aia!am arătat spre ei.Mă urmăresc!
           -Prostii aia?Stai linistita,n-o sa-ti facă nimic!Eşti cu mine!si spunand asta,cei trei făcură cale întoarsă.Acum ce-ai spune sa te conduc?
            -Mai bine nu.Mai am destul de mers si este cam tarziu.O sa sun pe cineva sa vină după mine.
            -Cum doreşti.
            Mi-am căutat mobilul,dar mi-am dat seama ca nu-l am.
           Băiatul cu ochii albaştri si parul negru ca carbunele se pregătea sa plece.
           -Scuză-mă,ai un telefon?
           -Nu,îmi pare rău.Dar ai putea veni la mine sa dai un telefon după fix.
           -Nu vreau sa deranjez...
           -Nu deranjezi.Hai.
           -Bine.
           Prima mea greşeală.Sa-i accept invitaţia.

           Pe drum am vorbit despre noi,si am aflat ca sta singur,ca îl cheamă  Dan si are 18 ani,iar cand am ajuns la el acasă,mare supriza ce-am avut.Nu mergea nici fixul,iar calculatorul îi era stricat!
           -Ar trebui sa ramai peste noapte aici.
           -Nu cred ca ar trebui...
           -Haide Miruna,nu-ti fac nimic!Eşti în siguranţa!
           -Dan,eu...
           -Hai Miri,te rooog!Nu vreau sa te ştiu singura pe strada la ora asta.
           -Bine!
           A doua mea greşeală si cea mai mare.Sa ramân la el.

           Mi-a dat un tricou de la el în care sa dorm si m-a condus intr-o camera de oaspeţi.

           În timp ce mă pregăteam de culcare,usa s-a deschis si pe ia si-a făcut apariţia Dan,urmat de cei tipi care mă urmarisera.
           -C-ce se i-i-intampl-la?
           Dan si-a intors privirea spre ceilalti,apoi m-a privit si a spus cu un ras amar:
           -Sa ne distram băieţi!apoi au venit spre mine.
          Am incercat sa fug,dar ei erau patru,iar eu eram singura.I-am implorat,i-am rugat,dar lor nu le-a pasat si si-au batut joc de mine.Lacrimile mele nu insemnau nimic pentru ei!Nimic!

          Mi-au furat inocenta,si o data cu ea si dorinta de a trai.M-au făcut sa nu mai am incredere în nimeni,si-n nimic.M-au schimbat pentru totdeauna!


                    În viaţa trebuie sa gandim de doua ori cand luam o decizie,si nu s-o luam pur si simplu fiindca ni se pare o idee buna.Aparentele pot fii inselatoare si ne pot schimba viaţa pentru totdeauna.
          

      

4 comentarii:

  1. este trist...şi de multe ori adevărat.
    iar tu eşti drăguţă că te gândeşti să ne scrii astfel de lecţii căci sunt nişte lecţii de viaţă.
    te pup şi mulţumesc că mă susţii mereu cu comentarii.mereu dar absolut mereu mă susţii indiferent de circumstanţe şi meriţi să fii apreciată.
    pupici.

    RăspundețiȘtergere
  2. N-ai pentru ce!Te sustin fiindca meritii!
    Si iti multumesc pentru vorbele frumoase!
    Pupici

    RăspundețiȘtergere
  3. din pacate de multe ori aceste lucruri se intampla si in viata reala ...
    scrii foarte bine si iti urez inspiratie in tot cea ce vei face in continuare
    sweet kisses , Deni

    RăspundețiȘtergere